De ce EDUCAÈšIA?

Pentru că este exact ceea ce ne poate ajuta la îmbunătățirea nivelului de dezvoltare al țării. O educație bine structurată și finanțată va duce la o creștere a competențelor viitorilor angajați, care contribuie la o economie cu valoare adaugată. Astfel, România poate deveni, dintr-o țară manufacturieră, una focusată pe cercetare și dezvoltare. În plus, educația contribuie la bugetul de stat și creșterea salariului, deoarece angajații pot oferi servicii de calitate conform abilităților pe care le-au dezvoltat.

România încă se confruntă cu integrarea în economie a unui număr mare de persoane sărace, care au acces redus la o educație de calitate. Abandonul școlar masiv, nivelul ridicat de analfabetism funcțional și rata mică de persoane care au acces la învățământul universitar pun probleme mari dezvoltării economice a României.

Investiția în educație trebuie tratată cu mult pragmatism și se poate construi având la bază rațiuni pur economice. Iată cateva exemple din alte țări unde efectele sunt foarte clare:

  1. Rata mai mare de colectare a impozitelor. Putem porni de la un exemplu din celalată parte a lumii. Guvernul indonezian a construit peste 61.000 de școli primare, între 1973 și 1979. Acest lucru aproape a dublat numărul de școli primare din țară. Construcția școlilor s-a plătit de la sine pentru că veniturile fiscale suplimentare așteptate de guvern au fost stimulate de îmbunătățirea standardelor de viață. Îmbunătățirea nivelului de viață al populației indoneziene datorită investiției în educație este indicată de rate interne ridicate de rentabilitate, variind de la 13-21% și beneficii depășind costurile în 17-30 de ani de la construirea școlilor. Aceste rezultate oferă un argument puternic pentru eficiența costurilor intervențiilor în construcția școlilor (Akresh et al. 2018). Mai multe despre acest studiu aici.
  2. Reducerea criminalității. Între 1972 și 1973 s-a înregistrat o creștere a vârstei minime de școlarizare (de la 15 la 16 ani) în Anglia și Țara Galilor. A fost realizat un studiu pentru a estima efectele școlii asupra condamnărilor penale pentru proprietate și infracțiuni violente în perioada 1972–96. S-a sesizat că această modificare a cohortei a avut un efect profund asupra ratei criminalității. Deși este evident că ratele criminalității pot fi influențate de cauze multiple (recesiunea economică, mediul familial, abuzul de droguri și alcool, mediul de sănătate mintală etc.), impactul politicilor educaționale este evident. Estimarea este că o creștere cu un an a nivelului mediu de școlarizare reduce ratele de condamnare pentru infracțiunile de proprietate cu 20-30% și crimele violente cu aproximativ o treime până la jumătate mai mult (Hjalmarsson, Lochner, 2012). Mai multe despre acest studiu aici.
  3. Diminuarea costurilor de asistență medicală din viitor. Igiena de bază, îngrijirea dentară, vaccinarea pe scară largă, metodele de prevenire a bolilor, conștientizarea bolilor cu transmitere sexuală, educația sexuală, tehnicile de identificare în stadiu incipient, sprijinul emoțional și îngrijirea sănătății mintale sunt elemente educaționale care, dacă sunt introduse la timp, pot forma adulți responsabili. Pentru țările care oferă asistență medicală universală, povara bolilor sistemice și afecțiunilor este adesea mai mare, deoarece populația nu practică îngrijire medicală preventivă. Adulți mai sănătoși, mai conștienți de sine, care nu se vor îmbolnăvi la fel de des și nu vor depinde atât de mult de sistemele medicale de stat/ private, reducând astfel costurile viitoare.

Educația are efecte de durată și în  ecologie, caritate, responsabilitate civilă, speranță de viață, creștere economică/ recesiune, tendințe de vot, geopolitică, în rata de pătrundere a știrilor false și chiar în demografie. Lista beneficiilor pe termen lung poate continua și trebuie tratată ca un punct de reper pentru cum ne dorim să fie România în următoarele decenii.

Florin Godean

Country Manager Adecco România și Președinte al Camerei de Comerț Elveția-România