Câștigul salarial mediu nominal net a fost de 2.078 lei (446 de euro) în luna iulie, înregistrând aceeași valoare ca în luna precedentă, potrivit INS. La polul opus regăsim salariul mediu din IT: 5.487 lei (1.233 de euro). Nimic special până aici. Faptul că salariile sunt mari în domeniul IT este un fapt general acceptat deja. Totuși, punând aceste cifre una lângă alta, nu putem să nu ne punem câteva semne de întrebare.

Este salariul de 446 euro ”mic” pentru economia românească? Este cel de 1.233 euro ”mare” pentru aceeași economie? Și, mai ales, este diferența dintre ele ”normală”?

Sunt întrebări dificile pentru că încercăm să comparăm practic două economii. Încerc să răspund apelând la experința mea pe piața muncii. În lunga perioadă de tranziție a economiei românești au existat multe formule de succes economic dar și mai multe “mode” ale domeniilor preferate pentru studiu. Când mă pregăteam să mă înscriu la facultate erau pe val dreptul și științele economice. Prea puțină lume mergea la politehnică. Se făceau 6 ani și aveai de a face cu profesori comuniști care turnau teorie cu pâlnia în tineri. Industria grea era în declin și locurile de muncă nu erau foarte bine plătite.

O dată cu explozia internetului și a activităților conexe, cererea de specialiști IT a crescut. La începutul anilor 2000 IT-ul este declarat domeniu de importanță strategică și este eliminat (pentru unele categorii de angajați) impozitul pe venit. Între timp, valoarea adăugată a serviciilor IT a crescut constant, România s-a integrat pe piața liberă a muncii din UE și scutirea de impozit s-a extins pentru toți angajații firmelor cu acest obiect de activitate.

S-a născut, pe bună dreptate, imaginea unui domeniu de viitor în care merită investit. În paralel cu acest proces au apărut și denaturările de percepție. A apărut în simțul comun ideea că “suntem buni pe IT”. Că la fel ca la gimnastică, ne batem de la egal la egal cu americanii și cu vest-europenii. România a devenit a doua cea mai vorbită limbă de la Microsoft și hackerii din Râmnicu Vâlcea au început să spargă cu succes serverele NASA.

Din păcate, doar a doua parte a propoziției de mai sus e adevărată. Sintagma “româna a doua cea mai vorbită limbă de la Microsoft” a pornit de la un articol din 2013 din Ziarul Financiar scris de jurnalistul Victor Kapra și tineți-vă bine: nu este adevărată. A fost o exagerare pentru a da o notă de culoare articolului. Din păcate, stirea falsă are o viață a ei, separată de realitate – este atât de bună pentru orgoliul nostru încât ne raportăm la ea și o dăm mai departe fără să ne gândim prea mult.

Dincolo de aceste detalii suculente, nu pot decât să admir acest sector care crește ca viteazul din poveste. Trebuie însă să fim conștienți că la fel ca oricare domeniu economic și IT-ul are limitele lui. Ideea că suntem fruntași în acest domeniu nu are fundamente reale. E o percepție alimentată de faptul ca firmele românești de IT se dezvoltă, iar specialiștii români sunt apreciați peste tot unde merg. Lucrurile sunt mult mai simple: specialiștii IT sunt apreciați indiferent de naționalitate. Cu cât mai mulți sunt într-o țară cu atât posibil este ca acea țară să fie vârf de lance în domeniul IT. Este bine să avem cât mai mulți IT-iști, dar e și mai bine ca ei să contribuie organic la creșterea economică. Studiul A.T. Kearney Global Services Location Index 2016 plasează România abia pe locul 13 global (după Polonia și Bulgaria!) într-un clasament al țărilor cu intensă activitate economică bazată pe IT. Liderii clasamentului sunt India, China și Malayesia. Deformarea percepției nu este alimentată numai de multinaționalele care au investit în România. În 2014 startup-ul LiverRail din Cluj-Napoca a fost cumpărat de Facebook pentru suma de 500 mil. de dolari. Achiziția a fost greu de „interiorizat” și la nici 2 ani de la cumpărare, LiveRail a fost închis de cei care l-au cumpărat.

Vedem că inclusiv firmele mici (de cele mai multe ori starup-urile) își aduc aportul la crearea acestei imaginii infailibile a domeniului IT chiar dacă statistic 90% din startup-uri dau faliment în momentul în care ajung să funcționeze pe piață.

Acum haideți să revenim la datele INS despre salarii. Cele mai mici valori medii sunt înregistrate în hoteluri și restaurante: 1.296 lei (292 euro). Un chelner câștigă pe lună cât un IT-ist mediu într-o săptămână. Nu voi relua discuția despre nivelul de calificare și valoarea adăugată generată de fiecare categorie, însă imaginea unei Românii cu mai multe fețe devine din ce în ce mai clară. În paralel cu aceste statistici, compania KeysFin a publicat un studiu comparativ al evoluției PIB și al ratei sărăciei din România. Rata sărăciei în anul 2015 a atins procentul de 25.4% depășind valorile din 2007. Toate acestea în condițiile unei creșteri economice de 4,2%!  Acest lucru înseamnă că doar puțini români beneficiază cu adevărat de creșterea economică. Și mai trist este faptul că tinerii care provin din familii cu venituri scăzute, au șanse din ce în ce mai mici să aibă acces la o educație completă și la locuri de muncă plătite corespunzător. Doar 35% din copiii unei generații ajung să studieze în mediul universitar.

Și acum să schițez un răspuns la întrebările de la început. Discrepanțele salariale mari (ca cele amintite mai sus) sunt semne ale unei economii imature și încă vulnerabile. Orice recesiune economică sau salt tehnologic (aviz angajaților din IT) poate da peste cap piața muncii.

România are nevoie așadar de o creștere mai rapidă a salariului mediu net. Cu alte cuvinte trebuie să ajungem din urmă salariile IT-știlor. Decalajul dintre venituri nu poate fi estompat decât așa. Dacă până în 2026 acest salariu mediu net nu va depăși valoarea de 1.200 euro, piața muncii locale nu va putea reține candidații români sau atrage candidați străini. Soluția poate veni prin creșterea susținută strategic a salariului minim pe economie, dar și prin impozitarea responsabilă a angajaților. Cu cât mai repede se vor atenua diferențele salariale amintite mai sus, cu atât mai repede vom avea o piață a muncii stabilă și atractivă pentru candidații calificați din întreaga lume.